încălzirea prin pardoseala

 Apropierea sezonului rece este momentul în care preocuparea pentru confortul din locuințele noastre crește în importanță. Din cauza condițiilor meteorologice neprietenoase, petrecem mult mai mult timp în interior, apropierea Sărbătorilor de iarnă ne face mai atenți ca de obicei la ambientul casei noastre, pe care ne-o dorim cât mai primitoare și mai frumos decorată, iar facturile piperate caracteristice sezonului ne fac să ne gândim la diverse variante de optimizare a costurilor cu utilitățile.

O variantă demnă de luat în calcul pentru persoanele interesate de aspectul confortului și al costurilor o reprezintă încălzirea prin pardoseală, o soluție tehnologică mai recentă care îți poate schimba radical viața de zi cu zi acasă.

Ce tipuri de sisteme de încălzire există?
Încălzirea prin pardoseală – avantaje și dezavantaje
Tipuri de încălzire prin pardoseală
Eficiența sistemului de încălzire în funcție de tipul de pardoseală
Cum se instalează un sistem de încălzire prin pardoseală?
Încălzirea prin pardoseală – sfaturi și recomandări

Ce tipuri de sisteme de încălzire există?

Încălzirea este una din necesitățile de bază ale oricărei locuințe și, în același timp, și unul din cei mai mari consumatori de energie. De aceea, soluțiile de încălzire eficientă și economică se află constant pe agenda dezvoltatorilor de noi tehnologii.

Din punct de vedere tehnologic, există trei tipuri de sisteme de încălzire: sistemele cu încălzire centrală convențională, sistemele de încălzire cu aer cald și sistemele radiante.

Sistemele cu încălzire centrală funcționează prin intermediul unor radiatoare (calorifere) amplasate câte unul sau mai multe în fiecare încăpere. Acestea generează curenți de convecție care încălzesc întâi aerul din preajma lor, pentru ca apoi căldura să fie răspândită în întreaga cameră.

Sistemele de încălzire cu aer cald distribuie căldura în încăperi prin intermediul unor conducte, producând curenți de aer destul de puternici. Ambele sisteme de încălzire prezintă aceeași caracteristică principală: la transferarea căldurii prin convecție, dinspre un corp solid (caloriferul sau conducta) spre un fluid (aerul), fluidul se dilată și își micșorează densitatea. Ca urmare, aerul cald ajunge la o densitate mai mică decât cel mai rece și se ridică, încălzind plafonul mai mult decât pardoseala.

Sistemele de încălzire radiantă presupun transfer de căldură dinspre o sursă caldă spre una mai rece fără ca cele două să se afle în contact direct și fără a face schimb de materie. Ele pot fi instalate sub pardoseală, în perete sau în plafon, încălzind aceste suprafețe direct și uniform, fără a se folosi de curenți de aer.

Încălzirea prin pardoseală – avantaje și dezavantaje

Principalul avantaj al încălzirii prin pardoseală este încălzirea uniformă a straturilor de aer aflate jos, la nivelul pardoselii. O sursă importantă de disconfort al sistemelor de încălzire clasice din timpul iernii este faptul că, deși aerul din cameră este foarte cald, și, deseori, foarte uscat, la picioare ne este în continuare frig și suntem nevoiți să ne încălțăm cu șosete foarte groase și papuci călduroși, îmblăniți, dar nu întotdeauna confortabili, sau să ne învelim la picioare când stăm jos. Dacă dorim să lăsăm picioarele să respire și să ne încălțăm cu șosete obișnuite sau papuci de casă confortabili, va trebui să suportăm în încăpere o temperatură mai ridicată decât ne-ar plăcea.  

Problema aceasta devine și mai spinoasă dacă avem copii mici care merg de-a bușilea sau care încă desfășoară multe activități pe jos. Aceștia vor fi în contact permanent cu pardoselile friguroase și curenții de aer, în condițiile în care sistemul lor imunitar este mult mai slab decât al unui adult.

Încălzirea radiantă prin pardoseală le oferă în primul rând celor mici un mediu confortabil și sigur, iar pentru adulți generează căldură suficientă la picioare, păstrând în restul încăperii o temperatură mai joasă, dar plăcută.

Temperaturile recomandate în România sunt de 20 de grade pentru birouri și camere de zi și 24 de grade pentru băi. În general, o persoană se simte cel mai bine la o temperatură de 21 de grade la picioare și 19 grade la nivelul capului. Cu un sistem de încălzire clasic (radiatoare, calorifere, sobe, șemineu), variațiile de temperatură în interiorul camerei pot fi mult mai mari de atât, în funcție de poziționarea surselor de căldură și a curenților de aer generați. Instalațiile radiante din pardoseală încălzesc însă uniform toată suprafața aflată la același nivel, iar căldura se propagă pe verticală, cu un raport între căldura păstrată de pereți și cea din mijlocul încăperii mult mai aproape de ambientul ideal.

Pardoseala va fi încălzită uniform, spre deosebire de camerele în care merg calorifere și radiatoare, în care aerul va fi foarte cald în apropierea sursei, în timp ce alte colțuri ale acelui spațiu vor rămâne mai reci. Se vor reduce astfel semnificativ curenții de aer, iar acest lucru, pe lângă eliminarea diferențelor de temperatură atât de deranjante, va însemna și o circulație redusă a prafului.

Gradul de confort sporit în comparație cu sistemele convenționale de încălzire este dovedit, de altfel, și prin studii științifice.   

Gândite atent, aceste sisteme pot fi mai economice decât sistemele de încălzire clasice. În primul rând, nu mai ai nevoie să supraîncălzești o întreagă încăpere pentru a obține o temperatură adecvată la nivelul podelei. Pe lângă aceasta, ele funcționează la temperaturi mai joase și se pot combina și cu alte sisteme care economisesc energia (panouri solare sau pompe de căldură).

Deși un sistem de încălzire prin pardoseală ar putea părea inițial neatractiv, datorită investiției inițiale costisitoare (prețul mediu aflându-se între 25 și 33 de euro/mp), în timp el se poate dovedi mai economic, mai ales în cazul locuințelor bine izolate. Printr-un consum redus de energie, poți ajunge la o economie de până la 30% în exploatare, cifrele depinzând în mare parte de izolația locuinței și a necesarului de căldură.

În mod normal, o instalație de încălzire în pardoseală care funcționează cu apă o va încălzi până la o valoare de 35-50 de grade Celsius, spre deosebire de o centrală tradițională, care duce temperatura apei până la 70-90 de grade Celsius. Temperatura resimțită la nivelul pardoselii va atinge un maximum de 30 de grade, mai mult decât suficient pentru confort. De altfel, o temperatură mai înaltă de atât ne-ar putea frige tălpile și ar degrada și materialele care o acoperă (mochetă sau parchet) și oricum nu ar fi necesară, fiindcă suprafața care răspândește căldura este foarte generoasă.

Nu vă lăsați duși în eroare de un termen de garanție de 10 sau 20 de ani al instalației: ea va funcționa în continuare la fel de bine decenii întregi după ieșirea din garanție. De altfel, în cazul sistemelor cu agent termic lichid, normele europene obligă producătorii de țevi să le testeze și să le asigure o siguranță în exploatare de minimum 50 de ani, iar șansele ca vreo conductă să se spargă sunt minime. Componentele care prezintă riscul de a se strica sunt cele aflate la vedere, fiind accesibile și ușor de înlocuit.

Dacă sunt proiectate adecvat din start, sistemele de încălzire din pardoseală pot fi folosite și ca instalație de răcire pe timpul verii. Ele sunt silențioase în exploatare și complet ascunse vederii: nu ocupă spațiu și nu afectează deloc estetica locuinței.

În funcție de cât de mult și de des sunt folosite, sistemele de încălzire prin pardoseală ar putea să nu fie cea mai rentabilă soluție din punct de vedere al costurilor. Spre exemplu, în case în care nu se stă în timpul zilei, care se răcesc în acest interval și care trebuie reîncălzite din nou în fiecare seară, un astfel de sistem ar putea genera costuri mai mari. Uneori, cea mai bună soluție este folosirea lui în combinație cu alte soluții de încălzire, doar în anumite perioade sau în anumite spații din casă.   

Tipuri de încălzire prin pardoseală

Încălzirea prin pardoseală poate fi realizată prin trei soluții tehnice diferite: încălzirea cu aer cald, încălzirea electrică și încălzirea cu agent termic lichid.

Încălzirea cu aer cald

Sistemele de încălzire cu aer cald produc aer cald pe care îl pompează printr-o rețea de conducte instalate sub pardoseală. Aceste sisteme sunt folosite foarte rar în spații rezidențiale, fiind caracteristice spațiilor mari, industriale.  

Încălzirea electrică

Încălzirea cu un covor electric presupune montarea sub pardoseală a unei rețele de conductori cu rol de rezistențe electrice, care se găsesc sub forma unor covorașe din plastic în care sunt înglobate rezistențele.

Sistemul de încălzire cu covor electric este mai ieftin și mai ușor de instalat decât cel cu agent termic lichid, însă poate genera costuri mai mari la folosire, care variază de la o locuință la alta în funcție de prețul energiei electrice. Un astfel de sistem se poate dovedi în mod deosebit rentabil într-o locuință în care furnizorul de energie electrică oferă tarife diferențiate între noapte și zi sau care beneficiază de un sistem cu panouri solare care funcționează pe durata zilei.  

Încălzirea electrică se realizează mai rapid decât cea cu apă și este recomandată pe suprafețe mai mici. Ea poate fi utilă mai ales în băi, la parterul locuințelor cu etaj, în spațiile placate cu gresie sau în cazul în care trebuie aduse extensii unui sistem deja existent și dificil de modificat. De asemenea, datorită instalării accesibile, este varianta cea mai la îndemână în situația renovării unui spațiu.

Încălzirea cu agent termic lichid

Încălzirea cu agent termic lichid este metoda cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor. Sistemul se aseamănă cu sistemul de încălzire cu aer cald, însă în loc de aer, agentul termic care circulă prin conducte este lichid (în principiu, apă).

Partea centrală a sistemului de încălzire prin pardoseală cu apă este distribuitorul, care racordează sistemul de țevi la sistemul central de încălzire cu apă.

Apa circulată pentru încălzirea pardoselii este încălzită la temperaturi mult mai mici decât apa din sistemele convenționale, datorită suprafeței mari pe care acționează.

Eficiența sistemului de încălzire în funcție de tipul de pardoseală

Eficiența oricărui sistem de încălzire prin pardoseală depinde în mare măsură și de materialul din care este realizată pardoseala. Deși există soluții pentru orice tip de pardoseală, acestea au coeficienți diferiți de rezistență termică, așa că sistemele de încălzire au randamente diferite, în funcție de tipul de pardoseală în care sunt instalate.

Dacă vă doriți o încălzire cât mai eficientă, cel mai potrivit tip de pardoseală este cea din plăci ceramice, care au cea mai bună capacitate de a conduce și a înmagazina căldura.   

Piatra naturală, piatra reconstituită, dalele, marmura și mozaicul din beton șlefuit sunt și ele opțiuni viabile, deși în sine mai scumpe.

Pardoseala din lemn necesită instalarea cu foarte mare atenție a unui sistem de încălzire, fiindcă materialul lemnos poate trece prin contracții și dilatări destul de mari în funcție de variațiile termice. Dacă vă doriți totuși o pardoseală din lemn, optați pentru podele laminate sau parchet din lemn dublu stratificat, iar dacă alegeți lemnul masiv, folosiți bucăți cât mai înguste. Va trebui să acordați mare atenție atât umidității materialului (umiditatea recomandată la instalare pentru lemn este între 7% și 10%, iar suprafața de suport nu trebuie să aibă o umiditate mai mare cu mai mult de 4% față de cea a lemnului), cât și umidității încăperilor, care se recomandă a fi menținută între 35% și 50%.  

O alegere mai puțin fericită pentru acoperirea unui sistem de încălzire prin pardoseală o reprezintă mocheta și covoarele. Acestea izolează pardoseala, iar pentru încălzirea lor va fi nevoie de o temperatură mărită a agentului termic în comparație cu varianta unei pardoseli neacoperite. Dacă vă doriți totuși mochetă sau covoare, alegeți unele cât mai subțiri.

Cum se instalează un sistem de încălzire prin pardoseală?

Indiferent dacă alegeți un covor electric sau un sistem de conducte cu apă, există două moduri principale de instalare: instalarea umedă și instalarea uscată.

Instalarea umedă se realizează prin înglobarea covorului sau a sistemului de conducte în șapă, care va duce la o inerție termică mai mare cu cât este stratul mai gros.  

Instalarea uscată se realizează direct sub pardoseală. Acest tip de instalare este mai rapid și mai puțin costisitor, dar a devenit abia de curând mai atractiv, odată cu dezvoltarea unor tipuri noi de pardoseală care conduc mai bine căldura (în absența șapei, e nevoie de temperaturi mai ridicate ale agentului termic pentru a genera temperatura dorită).

Dincolo de alegerea unei instalări umede sau uscate, montarea unui sistem de încălzire prin pardoseală diferă în primul rând în funcție de tipul de sistem ales și apoi în funcție de tipul de pardoseală.

Sistemele de încălzire cu ajutorul unui covor electric se instalează mai ușor decât cele cu agent termic lichid, și este atât de ușor, încât montarea poate fi realizată de un proprietar îndemânatic și atent fără a mai apela la specialiști. După achiziționarea kitului complet, vă mai trebuie doar niște instrumente de tăiat și de măsurat (foarfeci, cutter, ruletă), apoi aveți de urmat pas cu pas instrucțiunile de instalare a kitului cumpărat.

Un exemplu de instalare a unui covor electric puteți vedea două exemple în materialele video de mai jos:

În mod normal, un kit performant pentru instalarea unui covor electric este compus din cablu electric, plasa lui de suport, tuburi de protecție, doză de instalare, cablu de alimentare, senzori de pardoseală și termostat (ultimele două lipsind la sistemele mai simple).

Covorul electric nu poate fi instalat pe suprafețe neregulate și nici sub obiecte de mobilier, fiindcă are nevoie de minimum 5 cm de aer deasupra lui pentru a funcționa corect. De aceea, trebuie să luați în calcul amplasarea mobilierului înainte de a achiziționa covorul și a începe montarea. De altfel dimensiunile covorului electric vor trebui calculate în funcție de spațiul rămas disponibil după instalarea mobilei.

Dacă montați mai multe covoare electrice conectate la același set de senzori sau la același termostat, acestea trebuie să aibă toate aceeași densitate a căldurii.

Sistemele de încălzire cu agent termic lichid vor necesita intervenția unui specialist, fiindcă montarea lor este mult mai complicată.   

Încălzirea prin pardoseală – sfaturi și recomandări

Orice decizie de a instala sisteme noi de încălzire trebuie luată în urma unor calcule atente, care să ia în considerare suprafețele din locuință, materialele, costurile, temperaturile specifice regiunii, dar și stilul de viață, care determină cum și cât de des sunt folosite camerele, implicit de câtă căldură vei avea nevoie iarna.

Primul pas este calcularea suprafețelor care trebuie încălzite. Atenție, dacă alegeți un covor electric, va trebui scăzută suprafața acoperită de mobilă!

Tot în cazul covorului electric, va trebui calculată puterea necesară, în funcție de dimensiuni și de zona în care va fi montat sistemul. Puterile recomandate pentru camera de zi sunt între 70-120 W/mp, pentru bucătărie între 80-100 W/mp, pentru baie între 120-160 W/mp, pentru hol 100-120 W/mp și pentru birouri 90-110 W/mp.    

Având în vedere că cel mai probabil, veți dori ca noul sistem de încălzire să aibă un randament cât mai bun și să implice costuri cât mai mici în exploatare, este recomandat să apelați la un specialist care să vă ajute la proiectarea instalației, întrucât calculele necesare necesită documentare și pot fi dificile pentru cineva căruia domeniul nu îi este familiar. Chiar dacă vă simțiți capabili să vă faceți propriile calcule, nu strică să cereți și o a doua părere, pentru verificare.

Dacă optați pentru încălzirea cu conducte de apă într-o casă nouă, nu începeți instalarea sistemului înaintea finalizării distribuției de apă caldă și rece din instalația sanitară.

Recomandăm să aveți în vedere și faptul că acest tip de încălzire nu este mereu o alegere bună pentru baie, fiindcă instalația va încălzi toată podeaua, inclusiv țeava de scurgere a băii, putând rezulta astfel mirosuri neplăcute, iar pe țeava de apă rece a căzii se pot forma condens și infiltrații. De altfel, pentru baie și bucătărie se recomandă de regulă montarea unui covor electric.

Asigurați-vă că sistemul ales este compatibil cu pardoseala. În general, performanța covoarelor electrice depinde mai puțin de tipul pardoselii decât cea a sistemelor cu agent termic lichid.

Grosimea stratului de șapă nu trebuie să depășească 100 mm, altfel stratul va deveni unul izolator, iar suprafața de deasupra șapei se va încălzi mult prea greu. De asemenea, este foarte important să nu montați pardoseala înainte ca stratul de șapă să fie complet uscat.    

CONCLUZIE:

Indiferent de varianta de tehnologie folosită, încălzirea prin pardoseală poate aduce îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește confortul și costurile cu încălzirea. Pentru aceasta este nevoie de multe calcule atente înaintea luării unei decizii finale, fiindcă atunci când nu sunt luați în calcul o serie de parametri se pot genera creșteri de costuri.

Chiar dacă ești genul tentat să adopte mereu cele mai noi soluții tehnologice, e important să nu iei decizii pripite. Instalarea unui sistem de încălzire în pardoseală este o investiție mare, așa că merită să analizezi cu grijă necesarul de căldură pentru fiecare spațiu din casă, pentru a vedea ce variantă este mai bună în fiecare dintre ele. E foarte posibil ca, pentru multe locuințe, soluția optimă să fie o combinație de sisteme diferite pentru spații diferite.

În orice caz, chiar dacă nu plănuiești să faci prea rapid o schimbare în acest sens, poate fi foarte util pentru planurile tale de viitor să îți observi obiceiurile de consum de căldură și energie pentru fiecare încăpere din casă. Dacă stai să te gândești bine, când ai făcut ultima dată un astfel de calcul?

Surse foto: Shutterstock, Pinterest

Total
31
Shares

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*