O soluţie optimă pentru o grădină îngrijită şi simetrică, gazonul este uşor de plantat şi întreţinut. Însă amenajarea gazonului începe cu pregătirea solului şi ţine cont de alte câteva reguli. Îţi povestim pe larg în articol tot ce trebuie să ştii despre etapele îngrijirii gazonului, precum şi cum se menţine acesta.
Tipuri de gazon
Tipuri de sol
Etapele plantarii gazonului
Cum se îngrijeşte gazonul
Tipuri de gazon
În funcţie de modul in care este aplicat, există gazon care se dezvoltă din seminţe şi gazon de tip rulou, care se aşază ca un covor pe pământ. Seminţele de gazon trebuie plantate uniform, astfel încât iarba să crească în mod egal, aşa că realizează asta într-o dimineaţă de primăvară, pentru a beneficia de lumină naturală şi a oferi condiţiile de creştere necesare. Acest tip de gazon poate rezista fără probleme 10-12 ani, dacă este îngrijit corect.
Gazonul tip rulou este o soluţie rapidă şi care poate fi aplicată pe toată perioada anului, pornind de la 20 de lei metrul pătrat. Poţi achiziţiona un rulou de gazon direct de la o fermă specializată în acest produs, în România acest tip de afacere devenind tot mai comun. Spre exemplu, o fermă de rulouri de gazon de lângă Medgidia numără 18 hectare însumând 4 milioane de euro în gazon şi este capabilă să acopere cel puţin 30 de terenuri de fotbal. Marele avantaj al acestor rulouri este că sunt foarte rezistente şi pot avea o durată de viaţă chiar şi de 100 de ani.
În funcţie de rolul pe care îl va avea gazonul în grădină, există 3 tipuri pe care ţi le recomandăm: gazon sport, perfect pentru activităţi sportive, gazon englezesc, ornamental şi estetic pentru o grădină desăvârşită şi gazon rustic compatibil cu toate tipurile de sol, rezistent la temperaturi extreme şi care nu necesită îngrijiri speciale.
Din punctul de vedere al mediului, ai 2 opţiuni. Gazonul shadow, aşa cum îi spune şi numele, se dezvolta la umbră şi este dens, compact şi uşor de însămânţat. În schimb, gazonul rustic mediteranean a fost creat special pentru zonele însorite sau secetoase şi este format dintr-o iarbă cu fir subţire, densă şi compactă, foarte rezistentă capriciilor verii, atunci când beneficiază de îngrijire.
Tipuri de sol
Dintre toate tipurile de sol în care poti să plantezi gazonul, îţi recomandăm pământul negru sau cernoziomul, pentru că este uşor de săpat, de sfărâmat şi afânat, iar apa pătrunde uniform în el, fiind bogat în nutrienţi. Se găseşte în doar 9 ţări europene, iar România este una dintre ele. Îl poţi găsi uşor în florarii sau chiar şi la Dedeman.
Solul argilos este mai dificil. Se va încălzi greu, aşa că nu vei putea planta gazonul în lunile martie sau octombrie, ci mai degrabă în apropierea verii. Solul argilos nu absoarbe uniform apă şi poate crea băltoace, aşa că nu este prima opţiune, indiferent de gazonul ales.
Solul nisipos nu reţine apă, aşa că dacă instalezi gazon pe el, acesta va trebui udat mai mult în sezonul cald. De asemenea, trebuie menţionat că nu poate fi semănat atunci când temperaturile sunt încă scăzute, în lună martie, septembrie sau octombrie.
Etapele plantarii gazonului
Înainte de a planta gazonul, trebuie să începi cu pregătirea terenului. O curăţenie ca la carte va elimina impuritățile nedorite, de la resturi de pietre la denivelări sau murdarii. Începe prin a nivela substratul astfel încât diferenţele să atingă maxim 2 cm. Dacă solul este înclinat, nivelează cu grijă pentru ca pământul să nu alunece apoi.
După aducerea cantității necesare de substrat nivelează din nou și iriga suficient, cu 20 l/m². La final, verifica dacă solul nu este prea umed sau dacă este nivelat uniform.
Când se realizează semănarea? Ideal este primăvara, un anotimp potrivit, datorită precipitaţiilor naturale suficiente, care sprijină dezvoltarea şi creşterea ierbii. Ideal este ca procesul să nu se realizeze în zile foarte călduroase. O alternativă este şi toamna, când ploaia iriga natural gazonul şi temperaturile sunt încă suficient de mari pentru a stimula creşterea lui.
Dacă intenţionezi să semeni vara, imediat după operaţiune este obligatorie irigarea regulată, pe toată perioada de germinare şi creştere a gazonului.
Indiferent de momentul ales, nu uita că după semănatul propriu-zis, se aplică un îngrășământ cu procent mai ridicat de azot și fosfor, pentru bună creştere a gazonului şi pregătirea lui de iarnă.
După semănare, urmează udarea. Dacă trăieşti într-o zonă ploioasă, precipitaţiile vor acoperi în mare parte această sarcină, dar de cele mai multe ori, trebuie suplimentate dimineaţă sau seară. Altfel, iarba capăta o tentă de gri-bleu, iar frunzele mai bătrâne vor începe să se ofilească. Este recomandat să repeţi udarea la 2-3 zile de obicei şi zilnic atunci când este secetă.
Gazonul se şi tunde, în funcţie de soi. Acest lucru contribuie şi la îndesirea gazonului. În plus, prin tundere va creşte durata de viaţă a gazonului, aşa că tunde gazonul cu o treime din lungime, astfel încât să măsoare în jur de 5 cm. Un exces de zel ar putea dăuna ierbii, astfel încât repetarea acestei proceduri va rezulta într-o peluză maro şi va avea mai multe efecte negative, precum afectarea coroanei, unde sunt stocaţi nutrienţii şi se realizează fotosinteza, vulnerabilitatea la boli şi paraziţi şi compactarea solului.
Atunci când tunzi iarba, ţine cont de câteva recomandări: iarba se tunde atunci când e uscată, pentru a te asigura că tai doar din lungime şi nu fire cu totul. Nu face asta în timpul zilei, când e cald şi nici după ploi abundente. Dacă foloseşti o maşină de tuns, ai grijă ca lamele să fie uniforme şi să taie la fel pe toată întinderea gazonului, pentru a evita şanţurile. În zonele de umbră, însă, tunde iarba de mai sus pentru că aceasta trebuie să se lupte cu rădăcinile copacilor când vine vorba de apă şi nutrienţi. La finalul operaţiunii, depozitează maşina de tuns într-un loc uscat pentru a evita ruginirea.
Chiar şi gazonul are nevoie de îngrăşământ, aşa că este recomandată aplicarea unei mixturi realizată din turba, nisip şi pământ de ţelina la suprafaţa gazonului. Această procedură va îmbunătăţi structura solului şi-i va oferi nutrienţi. Operaţiunea se realizează o dată la două luni când gazonul este uscat, folosind o pompă de stropit pentru uniformitate. În plus, poţi împrăştia nisip la rădăcina gazonului, pentru îmbunătăţirea aerării şi oxigenării solului şi eliminarea denivelărilor.Lipsa aerului poate afecta creşterea gazonului.
Tăvălugirea consta în consolidarea suprafatei unui gazon neted, mai ales primăvara. Acest procedeu se realizează uşor cu o maşină de tuns cu un cilindru dedicat tăvălugirii însă poate fi realizat şi manual.
Cum se îngrijeşte gazonul
În ceea ce priveşte întreţinerea gazonului, hrăneşte-l în fiecare toamnă, tunde-l regulat pentru a se îndesi, însă nu excesiv, pentru a nu dăuna rădăcinilor lui, nu lăsa animalele de companie să-şi facă nevoile pe el, elimina buruienile şi dăunătorii şi nu calca foarte mult pe el, pentru că-l vei deteriora.
Asigură-te că ai la dispoziţie o serie de unelte care se vor dovedi utile în amenajarea gazonului: cazma, lopata, furcă, grebla, rulou pentru tasarea pământului, monocultor sau motosapator, roaba şi maşina de tuns iarbă sau motocoasa.
Nivelează pământul pentru a evita problemele venite cu terenul accidentat. Punctele joase pot determina un drenaj slab, iar punctele înalte sunt scalpate de maşină de tuns. Un alt obstacol este compactarea pământului, ce poate fi probata cu o furcă. Înfige furca în pământ. Dacă aceasta nu trece de 5 cm adâncime, atunci terenul trebuie aerat, pentru a nu lăsa rădăcinile gazonului să fie sufocate.
Indiferent de gazonul ales, investeşte şi în uneltele şi operaţiunile necesare îngrijirii lui şi oferă-ţi timp să-l uzi, să-l tunzi şi să-l fertilizezi pentru un aspect cât mai frumos.
Sursa foto: Shutterstock
