Casa inteligentă este aceea care dispune de un sistem central ce coordonează electronicele şi electrocasnicele, astfel încât acestea să funcţioneze cu o simplă comandă vocală sau să poată fi accesate de la distanţă. Tehnologia se bazează în principal pe inteligenta artificială şi este reglementata în cadrul Uniunii Europene.

Istoria şi mecanismul casei inteligente
Cadru legislativ
Tipuri de device-uri smart
Avantaje si dezavantaje

Casa inteligentă este aceea care dispune de un sistem central ce coordonează electronicele şi electrocasnicele, astfel încât acestea să funcţioneze cu o simplă comandă vocală sau să poată fi accesate de la distanţă. Tehnologia se bazează în principal pe inteligenta artificială şi este reglementata în cadrul Uniunii Europene.

Istoria și mecanismul casei inteligente

În timpul Târgului Mondial din 1933 din Chicago, s-a prezentat ideea Casei de mâine pentru prima oară, cu ajutorul unui robot, numit Alpha, care să preia din treburile gospodăreşti. Alpha a fost pregătit să răspundă la o serie de comenzi vocale.

Prima casă automatizată a fost cea a lui Emil Mathias din Jackson, Michigan, SUA. Acesta a reuşit să iniţieze anumite treburi gospodăreşti (măcinarea cafelei, o oglindă care se ridică automat din sertar şi perdele automate) prin simpla apăsare a unui buton. Invenţiile sale au fost atât de apreciate incat inventatorul a fost prezentat în revista Popular Mechanics în 1950.

De-a lungul timpului, mai multe companii au încercat să inoveze tehnologia, iar printre acestea s-au numărat Ford Motors, Xanadu şi Microsoft, însă adevăratele proiecte inovatoare au apărut din 1980, cu dezvoltarea calculatorului care a condus omenirea spre inteligenţa artificială.

Casele inteligente au început să crească în popularitate la începutul anilor 2000. Ca atare, au început să apară diferite tehnologii. Casele inteligente au devenit deodată o opțiune mai accesibilă pentru consumatori. De la electrocasnice cu comenzi vocale la becuri la electronice care să se conecteze la internet şi care să poată fi controlate prin Wifi a fost doar un pas.

Astăzi, sistemele inteligente sunt capabile să caute reţete pe internet, să ţi le citească, să caute muzica pentru tine, să regleze temperatura în cameră, să aprindă sau să stingă lumina ori să programeze durata de funcţionare a electronicelor. Acest lucru se realizează, în general, cu ajutorul unui sistem realizat din 5 componente:

– dispozitive aflate sub control

– senzori

– rețeaua de control

– controlerul

– dispozitive de control la distanță

Dispozitivele aflate sub control sunt toate componentele, cum ar fi aparatele de uz casnic sau electronicele de larg consum, care sunt conectate și controlate de sistemul de automatizare a locuinței.

Senzorii sunt ochii și urechile rețelei de domiciliu. Există senzori pentru o gamă largă de aplicații, cum ar fi măsurarea temperaturii, umidității, a luminii, a lichidului și a gazului și detectarea mișcării sau zgomotului. În funcție de tipul de interacțiune necesar, există mecanisme de acționare mecanice, cum ar fi pompele și motoarele electrice sau dispozitivele electronice de acționare, cum ar fi întrerupătoarele electrice.

Rețeaua de control asigură o conexiune între dispozitivele aflate sub control, senzori și dispozitivele de acționare, pe de o parte, și controlerul împreună cu dispozitivele de control de la distanță, pe de altă parte. Există trei opțiuni tehnologice principale pentru rețelele de control al automatizării la domiciliu astăzi:

  1. Comunicare Powerline
  2. Transmisie wireless
  3. Transmisie prin cablu

În general, rețelele de control bazate pe comunicațiile de linie electrică și transmisie fără fir sunt dominante în automatizarea locuințelor rezidențiale datorită prețurilor mai mici ale componentelor și costului de instalare. Celelalte, pe de altă parte, se găsesc în segmentul rezidențial premium și în aplicațiile de control al clădirilor industriale.

Controlorul este sistemul informatic care acționează ca un creier al sistemului de automatizare. Colectează informații prin senzori și primește comenzi prin dispozitive de control la distanță. Acționează pe baza unor comenzi sau a unui set de reguli predefinite care utilizează dispozitive de acționare sau mijloace de comunicare, cum ar fi difuzorul, e-mailul sau telefonul.

În termen de câțiva ani, literalmente toate sistemele de automatizare de acasă de pe piață au introdus aplicații de control pentru smartphone și tablete. În plus, progresele înregistrate în recunoașterea vocii au adus în sfârșit controlul bazat pe voce în casele inteligente.

Dispozitivele de control de la distanță acționează conectându-vă la aplicația de automatizare. Ele fac acest lucru fie prin conectarea la controler prin intermediul rețelei de control în sine, fie prin orice altă interfață furnizată de controler, cum ar fi WLAN, Internet sau rețeaua de telefonie. Astfel, utilizarea telefoanelor inteligente oferă posibilitatea de a controla clădirile de la distanță prin Internet sau prin rețeaua de telefonie mobilă.

Cadru legislativ

Printre instituţiile care se ocupă de reglementarea noilor tehnologii folosite în casele inteligente, se numără European Installation Bus (EIB), ce reglementează cablurile de semnal şi liniile de alimentare.

KNX a stabilit trei standarde: European Home Systems Protocol (EHS), BatiBUS şi EIB, ce trebuie aplicate ca procedura în toate casele de acest tip. În funcţie de natura tehnologiei, există şi alte organisme legislative dedicate unor nişe.

Spre exemplu, Local Operating Network reglementează controlul energiei electrice, sistemul de acces, sistemul de control şi automatizarea echipamentelor iar X10 vizează automatizarea electrocasnicelor.

În plus, BACnet este un standard care reglementează automatizarea spaţiilor mari, dar folosit momentan doar un SUA.

Dincolo de aceste repere legislative, noi îţi recomandăm să urmezi un plan simplu, atunci când intenţionezi să îţi faci o casă inteligentă.

  1. Identifică nevoile ce-ar putea fi soluţionate prin device-uri smart.
  2. Sistemul inteligent va supraveghea totul, aşa că asigură-te de durabilitatea cablurilor.
  3. Configurează şi testează sistemul după instrucţiuni sau ajutată de un specialist.
  4. Optimizează şi personalizează sistemul, în funcţie de nevoile identificate ulterior.

Tipuri de device-uri smart

Întrerupătoarele inteligente controlează de obicei luminile din casă, astfel încât acestea să se aprindă şi să se stingă la comandă sau să se afişeze într-o anumită nuanţa, dacă becul o permite. Dacă şi becul e smart, poate fi oprit/pornit manual de la distanţă sau automat în funcţie de evenimente (deschiderea uşii de la intrare, primirea unei notificări pe telefon etc). Cele de la Philips HUE îţi permit să controlezi şi intensitatea luminoasă şi culoarea (şi alte becuri LED în special au această opţiune).

Prizele inteligente, ce pornesc de la 100 lei, oferă statistici privind consumul de curent. În acelaşi timp, pot porni/opri automat dispozitivele conectate la ele, în funcţie de parametri setaţi de utilizator. Pot fi ideale pentru automatizarea dispozitivelor non-smart.

Senzorii inteligenţi pot fi instalaţi în toată camerele pentru a măsura şi regla temperatura, umiditatea şi pentru a detecta fumul sau nivelul de lumină exterioară. În plus, sunt folosiţi pentru activarea/dezactivarea altor dispozitive inteligente în funcţie de valorile raportate de către senzori unităţii centrale.

Unităţile centrale îţi oferă şansa unui control mai mare. Acestea sunt cele mai avansate componente ale unei case inteligente, pentru că pot să controleze toate dispozitivele din casa dintr-un singur loc. Regulile prestabilite dau tonul protocolului acestora, dar utilizatorii pot modifica aceste condiţii când doresc.

Există şi electrocasnie inteligente ce acţionează independent. Aspiratoarele robot, frigiderele cu inteligenţa artificială ce pot căuta şi citi reţete luate de pe net, televizoarele cu pixeli autoiluminati ce primesc de asemenea comenzi vocale şi oferă opţiuni personalizate chiar şi în timpul unui LIVE sunt doar câteva dintre cele mai noi invenţii.

Google şi Apple îşi dispută supremaţia în materie de device-uri care să contribuie la o casă inteligentă, însă în România este mai popular Google Home Assistant, un device sub forma unei boxe cu comenzi vocale, ce porneşte de la preţul de 600 de lei şi poate fi conectat la mai multe electronice, astfel încât să aibă control asupra luminii, a muzicii, să îţi răspundă la întrebări legate de vreme sau de ştiri.

Proiectul Orange Smart Home costa 10 euro pe lună şi promite o experienţă remarcabilă cu ajutorul unei unităţi centrale uşor de configurat care să controleze senzorii de mişcare, de fum, de inundaţie sau de intruziune, prizele şi întrerupătoarele. Momentan proiectul este încă în stare incipientă, urmând a fi apoi promovat la scară largă.

Philips HUE propune un sistem de iluminat inteligent, ce conectează prin bluetooth sau wireless toate corpurile de iluminat şi becurile din casă la o aplicaţie pe telefon. Un bec Philips HUE, capabil să afişeze mai multe culori, costa aproximativ 150 lei.

Avantaje şi dezavantaje

Printre principalele avantaje ale unei case inteligente se numără confortul, pentru că toate produsele smart vor fi programate în funcţie de nevoile tale cu un simplu smartphone sau smartwatch, astfel încât viaţa ta va deveni mult mai simplă. Personalizarea acestor sisteme îţi permite să incluzi sau să excluzi anumite device-uri sau să le modifici oricând regulile prestabilite.

Siguranţa pe care ele ţi-o oferă este un alt beneficiu de luat în calcul, existând un întreg segment smart dedicat securităţii, de la camere video cu senzori de mişcare, la alarme care blochează automat uşile. În plus, poţi asigura securitatea casei de la distanţă şi poţi uita de chei, pentru că există identificare cu ajutorul amprentelor, al retinei sau a vocii.

În plus, sistemul unei case inteligente este uşor de instalat şi de folosit şi economiseşte timpul pe care l-ai fi petrecut altfel ducând la bun sfârşit manual treburile gospodăreşti. De cele mai multe ori, aceste electrocasnice şi electronice sunt prietenoase cu mediul înconjurător, pentru că monitorizează şi controlează consumul energetic şi sunt realizate pentru a funcţiona eficient, păstrând la minimum consumul.

Dezavantajul unui astfel de sistem este, de cele mai multe ori, preţul. O casă inteligentă poate fi destul de scumpă, mai ales atunci când alegi să automatizezi toate electronicele şi electrocasnicele de care ai nevoie. Este important ca toate aceste opţiuni să fie incluse în planul casei încă de la proiectarea acesteia, pentru a dovedi maxim de eficientă.

Un alt punct slab se referă la fiabilitatea casei inteligente, aceasta bazându-se în mare parte pe conexiunea la internet, care uneori poate face probleme. În plus, orice device conectat la internet este vulnerabil atacurilor informatice. Accesul la internet garantează şi colectarea mai multor date despre noi, fără să fim conştienţi şi fără să ştim unde vor ajunge acestea.

Dacă te-ai hotărât să-ţi echipezi casa cu produse inteligente, vei simplifica o mare parte din rutina casnică şi vei observa o îmbunătăţire a stilului de viaţă, însă acorda importanţă datelor personale pe care le facilitezi prin intermediul acestora.

Sursa foto: Shutterstock

Total
41
Shares

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*